duminică, 11 iulie 2010

Un suflet pustiu


Un suflet pustiu ce da totul uitarii,
O raza de speranta, in bezna asteptarii;
O privire de gheata ce totusi se topeste
Cand langa alba nea, un ghiocel zareste.
Un suflet pustiu ce-ncearca sa strabata
In singuratatea vietii, o carare uitata.
Peste tot e tacere, nu-i nimeni aproape
Care sa-i dea sperante cu dulci si calde soapte
Un suflet pustiu ce stie doar sa uite
Cand inima-i pustie, de durere i se frange
Un suflet pustiu ce-ncearca sa strabata
In singuratatea vietii, o carare uitata.
in bezna uitarii, al vietii drum pustiu,
El ramane acelasi: doar un suflet pustiu...