duminică, 3 aprilie 2011

Razboiul cu tine insuti


Este noapte...nu pot dormi. Peste cateva ore ma asteapta ceva important. Am avut o zi grea, o zi in care a trebuit sa infrunt pe cineva dar, mai ales, sa ma infrunt pe mine insami. Am pus la punct pe cineva care nu stia sa respecte. L-am facut sa inteleaga ca nu am nevoie sa lucrez cu oameni de proasta calitate, indiferent de avantajele financiare. Caracterul omului este foarte important pt. mine si asta nu se poate cumpara cu bani. Oricum, sunt multumita de viata mea, sunt facuta pt. lupta si nu ma sperie provocarile. Mi-am ales o profesie care mereu ofera provocari, care necesita o continua lupta. Mereu voi intalni oameni cu un caracter ce lasa mult de dorit, dar nu ii voi lasa sa ma schimbe. Fie lumea cat de rea, eu voi ramane mereu EU! Sper ca oamenii buni sa ii schimbe pe cei rai, desi, de cele mai multe ori, e invers. Ganduri rebele si in tot felul de nuante imi tin mintea ocupata. Am senzatia ca am 1000 de intrebari si prea putine raspunsuri. In toti anii, ceva a fost mereu in viata mea: singuratatea! Nu intelegeti gresit, am familie, iubit, ies cu amici, colegi...nimeni nu ar crede ca pot simti singuratatea. Insa, ea este acolo, in sufletul meu si isi face simtita prezenta. Nici macar nu stiu daca ma deranjeaza, uneori eu o caut. O prietena imi spune ca ea are nevoie de oameni, de sustinere, altfel nu poate reusi. Imi spune ca ea nu e ca mine, ea nu poate trai si lupta singura, ca mine. Uneori as vrea sa nu mai simt singuratatea, sa mai lupte si altcineva pt. mine, sa ma pot odihni... Alteori insa, ma simt bine asa. Dar, oricum ar fi, imi duc luptele cu aceiasi iscusinta si sete de izbanda. Poate intr-o zi nu voi mai simti ca lipseste ceva, poate....sau poate ca asa trebuie sa fie pt. ca asa cere "balanta", altfel ar inclina prea mult spre fericire. Sau poate nu am facut mereu alegerile potrivite si in viata totul are consecinte. Oricum ar fi, stiu ca mereu am facut tot ce am putut, tot ce am considerat ca e necesar. Nu am fugit niciodata de lupta, chiar de nu am luptat mereu cinstit. Oricand am ocazia sa ajut pe cineva sa isi schimbe viata in bine, sa evolueze, o fac. E atat de important sa ai pe cineva care sa iti "arate calea" atunci cand te "ratacesti". Eu nu am avut pe cineva, dar Dumnezeu nu m-A parasit niciodata, cum nu Paraseste pe nimeni. Si eu am urmat "calea", am luat aminte la ce am intalnit pe "drumul vietii" si m-am "construit", zi de zi.
"Daca vei castiga razboiul cu tine insuti, vei castiga orice lupta cu intreaga lume"