sâmbătă, 15 decembrie 2012

Drumul vietii

           

              O noua etapa...am trecut examenele vietii mele. As putea gandi ca de acum totul este aranjat, ca ma pot linisti si relaxa. Daca as gandi asa, as face parte dintre cei care stau pe margine si privesc la cei ce stralucesc. Cand ai ajuns unde ti-ai dorit, nu este momentul sa te opresti; evolutia nu are limite! Cand ai reusit sa ajungi ce ti-ai dorit, unde ti-ai dorit, trebuie sa ai grija sa te mentii acolo si, mai ales, sa devii din ce in ce mai bun, sa faci astfel incat, timpul sa lucreze in favoarea ta. Persoane fatarnice care se dadeau grijulii, imi spuneau ca nu pot eu, ca nu am sa reusesc, sau, dimpotriva, sa stau linistita, ca nu este mare lucru pentru mine. Desigur, asta m-ar fi facut sa cad in delasare. In sfarsit am castigat razboiul in cariera, nu doar o lupta, insa, trebuie acum sa mentin armonia si sa am grija sa raman eu insami. Recunosc, am o satisfactie putin parsiva cand ma uit la cei ce mi-ar fi pus piedici si chiar au incercat, atat cat au putut, cand ii vad neputinciosi in a-mi face rau. Nu, nu ii urasc, nu as irosi timp din viata mea cu ura! Pur si simplu ii las in urma. Cand imi era greu, cand imi venea sa plang (si uneori chiar o faceam), mereu Dumnezeu m-A ajuta si m-A ridica. Vreau sa va spun ca orice este posibil daca suntem buni si credem in Dumnezeu!
Sunt persoane care imi spun ca eu am muncit... Dar eu stiu ca sunt doar unealta, Dumnezeu m-A calauzit mereu! Nu as fi nimic fara EL. 
             Dragii mei, atunci cand scopul vostru este unul nobil, cand vreti sa ajungeti undeva pentru a face bine, pentru a ajuta, dar, mai ales, cand aveti incredere in Dumnezeu, veti reusi cu siguranta. EL niciodata nu va va lasa singuri. 
             Totusi, sa nu uitam ca nu se poate doar sa cerem, fara sa oferim nimic bun inapoi. Atunci cand cineva ajunge unde si-a dorit si foloseste acest lucru pentru a face rau, cu siguranta va afla ca exista si scari de coborat, nu doar de urcat.  Functia, statutul, nu trebuie sa ne schimbe, sa ne transforme in ceva ce altii vor ura. Cand oamenii buni te urasc (da, si oamenii buni pot ajunge sa urasca), atunci cu siguranta ai facut ceva foarte rau, ceva ce a ranit, a lovit. Nu imi pasa daca cei rai ma urasc, pentru ca ei oricum traiesc si se epuizeaza prin ura; raspandesc venin in jurul lor si cauta sa transforme si pe altii in ceea ce sunt ei. Pana acum cativa ani fusesem si eu prinsa in plasa unor asemenea oameni...ma iroseam urand si incercand sa inteleg de ce vor mereu sa-mi faca rau. Apoi, am incetat sa inteleg de ce, am inteles ca razbunarea nu e a mea si ca eu am drumul meu, de la care, daca ma abat, probabil ca niciodata nu voi mai gasi calea. Si am mers pe drumul meu. Am lasat ce era rau in urma, desi cicatricile de pe suflet inca sunt acolo, insa, esti cu adevarat puternic atunci cand poti sa te uiti la dusmanii tai fara sa iti doresti sa le intorci raul. Oricine poate face rau, mai ales gratuit, dar bine nici platiti nu ar face. Am inteles ca nu trebuie sa judec pe nimeni, ci doar sa incerc sa ajut, atat cat pot. Am inteles, de asemenea, si ca nu eu trebuie sa car povara nimanui, ca daca cineva nu vrea sa fie ajutat, nu am ce face. Ca sa ajuti pe cineva, trebuie ca acel om sa vrea sa se lase ajutat si, mai ales, sa se ajute el insusi. Am inteles ca un om bun poate deveni rau datorita durerii si am invatat sa accept oamenii asa cum sunt, pentru ca si eu sunt acceptata asa cum sunt, cu bune si cu rele. 
                De ce sa avem sufletele incarcate, sa ne sufoce ura? Sunt atat de multe lucruri cu adevarat minunate pe care DOAR DUMNEZEU NI LE OFERA. 
            Astept cu nerabdare primavara, astept sa vad pomii inflorind si intreaga natura revenind la viata. Vreau sa simt iar viata, soarele sa-mi mangaie chipul si bunatatea sa imi lumineze sufletul.