luni, 28 februarie 2011

Intre adevar si iluzie


Oare cat de greu este sa vedem dincolo de aparente? Cat de greu e sa ne dam seama ca cineva nu este deloc ceea ce vrea sa para? Mereu m-am bazat pe intuitie, chiar de am tinut cont si de logica, de analiza. Rareori am surprize, rareori sunt dezamagita; si asta pt ca mereu ma astept. Daca cineva m-ar dezamagi cumplit, ar insemna slaba mea pregatire, deoarece eu trebuia sa iau in calcul si acea posibilitate. Nu spun ca e valabil pt toti, insa, fiind licentiata in psihologie ar trebui sa inteleg altfel. Recent am avut de-aface cu cineva care nu era deloc ceea ce voia sa para. Am analizat, am observat amanunte care altora le-au scapat si mi-am spus parerea, si anume ca acea persoana e altceva decat ce voia sa vedem. Nimeni nu m-a crezut, ba chiar m-au tratat ironic, expunandu-mi niste asa-zise dovezi ca ma insel. Cineva mi-a cerut dovezi la ceea ce afirmam...amuzant! Am zis ca e doar intuitia mea care nu ma prea inseala si mai sunt si alte mici amanunte, anumite greseli. Mi-au combatut ideile si au spus ca acele mici greseli pot avea loc si in acea postura. Si, intuitia mea, acel feeling ca nu ar trebui sa cred nimic nu a cantarit nimic in ochii lor. Intr-un final s-a vazut ca am avut dreptate. Nu spun ca m-am bucurat pt. faptul ca altii s-au inselat, dar am inteles ca am progresat, am evoluat si am reusit sa observ lucruri care altora le scapa. Totodata, ca instinctul meu functioneaza si ar trebui luat in seama. Trebuie sa avem mare grija cu acei oameni care mereu vor spune ce stiu ca avem nevoie sa auzim; acei oameni care incearca sa ne cunoasca slabiciunile pt. a le exploata. Din pacate, multi se bucura sa li se spuna ce vor ei sa auda, dar eu prefer un adevar urat decat o minciuna frumos impachetata. Pretuiti prezentul si viitorul va va rasplati!

luni, 21 februarie 2011

Ceva aproape imposibil...


Acum cateva luni spuneam ca am o perioada extrem de grea, ca ma asteapta un examen extrem de greu. Da, era unul dintre cele mai grele examene din tara, dar am reusit!!!
Am reusit ceea ce se spunea ca este aproape imposibil de realizat.
Am facut tot ce tinea de mine, am facut din asta un scop si a meritat: acum sunt ceea ce mi-am dorit dintotdeauna sa fiu!
Viata mea a fost mereu o lupta,niciodata nu am ales calea usoara. Calea usoara duce mereu in alta parte, nu ajungi niciodata la destinatie. Si-apoi, daca temelia nu este una solida, totul se va darama.
Dece sa aleg sa fac ceea ce toti pot? Dece sa aleg drumul nesigur? Nu intelegeti ca imi place sa imi complic viata, ca aleg din placere drumul greu, cand exista si o cale usoara. Aleg calea grea cand cea simpla stiu ca nu ma duce unde vreau. Am muncit, am sacrificat...insa, rezultatul este incredibil: sunt ceea ce mereu mi-am dorit sa fiu!!!
Da, imi place lupta, insa am grija sa duc doar acea lupta care merita dusa. Atunci cand pierderile sunt mai mari decat ar fi in lipsa luptei...nu se prea merita.
Exista doua categorii: una in care oamenii sunt sus si "stralucesc" si a doua categorie in care sunt cei de pe margine, care privesc la cei de sus. Cei de sus au ales lupta, sacrificiul; cei de jos insa, au ales sa se resemneze, au ales calea usoara. Din cauza asta au ramas jos, pt. ca intr-o vreme era asa de confortabil...acum insa, cauta vinovati printre altii. De cele mai multe ori avem sansa de a alege, desi sunt si exceptii. Eu nu judec pe nimeni pt ceea ce este, nu are nimeni dreptul asta. Daca pot sa ajut o fac, daca nu...macar am grija sa nu inrautatesc situatia.
Si mai stiu ceva: nimic nu ar fi fost posibil fara ajutorul Bunului Dumnezeu si al Maicii Domnului.
Stiu si ca am ajuns pana aici cu un scop si ca trebuie sa fac totul sa dau si eu inapoi din ce am primit.
Nu voi uita niciodata ce inseamna sa fiu om, nu ma voi schimba, doar voi evolua.
Aveti grija de voi si de cei dragi, doar moartea nu mai are rezolvare, solutie, in rest pt. orice exista o solutie!